Scris de Călin Corpaş - După ce Senatul a respins înlocuirea romului cu ţiganul, 80.000 de cetăţeni cer, din nou, folosirea cuvântului „tigan”.

La nivel social, se accentuează problema etniei ţigăneşti/rome din România. Nu doar în ţară, ci şi în ţările occidentale, ce par să-şi fi pierdut răbdarea. Bunăoară, Franţa nu renunţă la politica de expulzare a ţiganilor din coloniile improvizate, însă intenţionează să le taie acestora ajutorul de repatriere, măsurat în euro. O dată ce România a fost din nou ţinută la uşa spaţiului Schengen, s-a pus din nou pe tapet problema de imagine pe care această etnie cu paşaport românesc o creează majorităţii cetăţenilor români, prin Europa. După ce 22 de ani, autorităţile române au impus, oarecum forţat, folosirea denumirii de rom, în dauna celei de tigan, în contextul deficitului de imagine în plan european, destui cetăţeni români majoritari simt nevoia unei distanţări faţă de concetăţenii lor ce nu ne fac cinste, prin comportamentul lor anti-social, atât în ţară, cât şi peste hotare.Academia susţine

În februarie 2011, comisiile pentru drepturile omului şi egalitate de şanse din Senatul României avizau favorabil o propunere legislativă înaintată de deputatul Silviu Prigoană, pentru ca în documentele emise de instituţiile din România cu referire la persoanele de etnie romă/ţigănească denumirea utilizată să fie cea de tigan/ţigancă. Academia Română susţinea iniţiativa legislativă. „În multe ţări din spaţiul european este utilizat fără nicio restricţie un cuvânt având aceeaşi origine, respectiv aceeaşi evoluţie a semnificaţiei cu lexemul românesc: ‘tsiganes’ în franceză, ‘zingari’ în italiană, ‘Zigeuner’ în germană, ‘tzigani’ în rusă şi polonă, ‘cigany’ în maghiară, ‘ciganin’ în bulgară şi sârbă, ‘cigano’ în portugheză, ‘zigenare’ în neerlandeză”, se arăta într-o adresă trimisă de Academia Română către Guvern. În schimb, Minis