Starea de nervozitate de pe pieţele internaţionale, cauzată de situaţia din Cipru, acolo unde Parlamentul a refuzat marţi seară să accepte taxarea depozitelor bancare pentru finanţarea unui acord de bailout, a condus la creşterea aversiunii faţă de risc, implicit la deprecierea monedelor de la marginea zonei euro, care sunt cele mai expuse, în cazul în care se vor reduce fluxurile de capital către ele.
După aprecierea de marţi, când cursul euro a coborât la 4,4078 lei, ieri acesta a urcat la 4,4179 lei, un nou maxim al ultimelor zece săptămâni. Piaţa s-a deschis la 4,42 – 4,4220 lei, maximul zilei fiind de 4,4250 lei, pentru ca apoi tranzacţiile să se realizeze în jurul pragului de 4,42, cotaţiile de la ora 14 fiind de 4,4190 – 4,4230 lei.
Dolarul american a crescut de la 3,4078 la 3,4194 lei, un nou maxim începând cu 14 decembrie. La rândul său, francul elveţian a urcat de la 3,6045 la 3,6166 lei, cel mai ridicat curs începând cu 10 ianuarie.
Monedele din regiune se depreciau în faţa euro, cea poloneză la 4,15 – 4,167 zloţi, iar cea maghiară la 303,8 – 305,8 forinţi.
Perechea euro/dolar se tranzacţiona ieri între 1,2857 şi 1,2956 dolari, după ce marţi, ca urmare a anunţului referitor la decizia Parlamentului de la Nicosia, coborâse până la 1,2844 dolari, cel mai slab nivel începând cu 22 noiembrie trecut.
Starea de nervozitate din zona euro este ridicată, investitorii fiind nemulţumiţi de situaţia din Cipru, stat al cărui guvern acceptase sâmbătă un program de bailout care conţinea, pe lângă măsuri fiscale tradiţionale, şi aplicarea unei taxe speciale asupra depozitelor bancare din ţară. Uşoara revenire a euro s-a datorat anunţului BCE că va asigura necesarul de lichidităţi care va fi solicitat de sistemul bancar european.
La Sibiu, euro se tranzacţiona pe iunie la 1,29 – 1,2970 dolari, iar uncia de aur creştea pe aprilie la
