Jan H. Mysjkin s-a născut în 1955 la Bruxelles, într-o familie bilingvă. Din 1991, anul în care a primit Premiul Naţional pentru traducere literară în Belgia, duce o viaţă seminomadă între Amsterdam, Bucureşti şi Paris. A semnat aproximativ zece volume de poezie, unele în neerlandeză, altele în franceză. A tradus poezie şi proză, atît clasici, cît şi autori de avangardă. În 2009, a primit Brockway Prize, un premiu care recompensează cele mai bune traduceri de poezie din neerlandeză; în 2011, Premiul Festivalului Internaţional Poesis din Satu Mare pentru traducerile sale din română; în 2012, Premiul Elly-Jaffé pentru prima traducere integrală în neerlandeză a Contelui de Monte-Cristo a lui Alexandre Dumas.

Îţi place să te joci cu identităţile literare schimbîndu-ţi tot timpul pseudonimul. Care este motivul? Chiar de la debutul meu la 17 ani, numele de scriitor ca marcă înregistrată mi-a repugnat. Mi se părea firesc ca un text literar să fie judecat pentru calităţile sale intrinseci, şi nu după faima autorului, dobîndită uneori în afara literaturii, de altfel. Îmi amintesc de un caz exemplar în Olanda. În urmă cu vreo 20 de ani, un animator de televiziune celebru a hotărît să publice un prim roman care, în Olanda, s-a vîndut în peste 100.000 de exemplare în cîteva luni. După acest succes amăgitor, drepturile de traducere au fost cumpărate de mari edituri din Germania şi Franţa, unde vînzarea n-a depăşit ... 100 de exemplare! Romanul trebuia să se impună prin calităţile sale proprii în afara Olandei, or, criticii străini, neîmpovăraţi de celebritatea extraliterară a autorului, şi-au dat repede seama că aveau de-a face cu nişte gogoşi. În primii ani în care am publicat poeme, texte de critică şi traduceri în diferite reviste şi ziare, nu am ieşit deloc în lumea literară. Nu participam la nici un concurs, nu eram membru al nici unei redacţii sau s