Joi 21 martie, ora 8 dimineaţa, aeroportul Otopeni. Înainte de a mă urca în avion, am timp să mă mai uit pe presa franceză, ca să văd ce se scrie despre România - invitată de onoare.
În Courrier International, trei pagini de poveşti cu vampiri. Profesorul Matei Cazacu spune că în timp de criză se vorbeşte mai mult despre vampiri, un alt articol îi face un portret "adevăratului" Vlad Ţepeş. "Ne l'appelez plus Dracula", ne îndeamnă revista. Şi totuşi... legătura dintre România şi vampiri e atât de mare în imaginarul occidental, încât până şi Magazine litteraire are pe prima pagină "Vampirul în literatură". Dar şi o serie de portrete bine scrise şi subtile cu cei 27 de scriitori români invitaţi la Salonul de Carte. Norman Manea, Gabriela Adameşteanu, Lucian Boia, Matei Vişniec, o pagină întreagă dedicată scriitorului-şofer de autobuz din Lausanne, Marius Daniel Popescu şi cărţii sale, Simfonia Lupului... cei care vor să descopere literatura română sunt bine ghidaţi.
O prietenă îmi semnalează o cronică foarte bună a "Cărţii Şoaptelor" a lui Varujan Vosganian, pe site-ul toute la culture: "roman polifonic de o bogaţie textuală şi umană admirabilă, are ceva din Copiii de la miezul nopţii a lui Rushdie".
În Liberation, scriitoarea Lola Lafon, care pregăteşte un roman despre Nadia Comăneci, scrie un articol despre "capitalismul dureros" de la Bucureşti. Opoziţia împotriva capitalismului sălbatic se dezvoltă, spune ea. Textul e frumos, realitatea însă mai nuanţată, cred...
Aflu şi că pregătirile pentru Salon s-au terminat. Cei care au văzut pavilionul românesc spun că arată destul de bine. Motive folclorice, specific naţional... kitsch ou pas kitsch? Voi vedea după-amiază... Există o librărie la faţa locului, unde se vor vinde sute de cărţi ale unor autori români în franceză şi română, graţie unui parteneriat între Fnac şi Cărtureşti. Îmi închipu
