După o investiţie de peste 21 milioane de euro, doar 22 de tone pe lună din totalul de deşeuri pe care îl dă Galaţiul este sortat şi prelucrat * Cei care gestionează proiectul dau vina pe hoţii de peturi * Halal eficienţă – Din comercializarea deşeurilor selectate, la bugetul local se încasează doar 12.800 de lei! * Colac peste pupăză municipalitatea trebuie să facă noi investiţii, pentru că o parte din lucrări au fost executate prost

Doar două tone de peturi şi aproximativ 20 de tone de hârtie ajung, pe lună, la staţia de compostare din Galaţi, realizată prin programul ISPA, iar restul de aproape 7.000 –10.000 de tone de resturi menajere ajung la depozitul de deşeuri Tirighina. Valoarea întregului proiect ISPA Deşeuri – adică staţia de compostare, depozitul plus iglu-urile şi alte detalii – se ridică la 21,4 milioane de euro. Potrivit şefului Unităţii de Implementare a Proiectului ISPA Deşeuri, Mircea Ostache, n-ar fi vorba de o gestionare proastă a proiectului, ci de faptul că “obiectul muncii” – deşeurile preselectate – este furat de amărâţii care sparg containerele în căutarea de resturi pe care să le valorifice la centrele de colectare.

Beneficii economice mici

Raportat la purcoiul de bani care s-a băgat în acest proiect, beneficiile economice ale Galaţiului în urma vânzării baloţilor de deşeuri carton şi peturi de către Ecosal, beneficiarul final al programului ISPA, sunt mai degrabă simbolice, având în vedere că Serviciul Public Ecosal vinde kilogramul de peturi cu un leu, iar kilogramul de hârtie este de numai 0,27 de lei. Mai exact, dacă Ecosal ar vinde toată cantitatea de hârtie şi plastic sortată, bugetul local ar încasa doar 12.800 de lei pe lună. Adică mai nimic, în condiţiile în care, la nivelul Galaţiului, ar fi de prelucrat deşeurile menajere de la 231.000 de locuitori.

Vina pentru eficienţa scăzută a selecţiei şi prelucră