Printr-o lege promulgată în anul 2002, 25 martie a fost declarată Ziua Poliţiei Române, fiind data la care, în 1822, domnitorul pământean Grigore Dimitrie Ghica a înmânat agăi Mihăiţă Filipescu primul drapel al Agiei, momentul respectiv fiind considerat actul de naştere a Poliţiei Române.

Aşadar, luni, se implinesc 191 de ani de la înfiinţarea poliţiei, ocazie cu care se cuvine a fi făcută o scurtă prezentare a istoriei poliţiei buzoiene.

Până la apariţia unor organe specializate în apărarea ordinii şi liniştii publice, aceste atribuţii erau asigurate cu concursul întregii colectivităţi, fiind create o serie de instrumente care au slujit în planul activităţilor de natură poliţienească. Ulterior, apărarea ordinii şi liniştii publice în Ţările Române a fost încredinţată unor organe ce au purtat în timp diferite denumiri precum cea de vornic, vătaf de vânători, spătar sau agă. Abia în 1831 se trece la organizarea generală a poliţiei, care la acel moment se numea Agie.

Un logofăt, doi paznici şi patru epistaţi – primii poliţişti buzoieni

În judeţul Buzău, ordinea şi siguranţa publică erau încredinţate în secolele XVIII-XIX ispravnicului. Prin aplicarea prevederilor Regulamentului Organic s-a creat poliţia, iar la punctul 3 al memoriului trimis către Obşteasca Adunare a Ţării Româneşti se specifica : „Fiindcă acest oraş se află în drum mare din obşteştile aşezământuri, trebuind a cere a se înfiinţa poliţia cât mai în grab, un logofăt, doi paznici şi patru epistaţi, căci din lipsa acestora se vor pricinui greşeli a căror greutate cade asupra cârmuirii”. Printre primele atribuţii ale poliţiei buzoiene se numărau evidenţa populaţiei şi străinilor, supravegherea comportării celor care veneau din străinătate, strângerea contribuţiei locuitorilor pentru executarea unor lucrări edilitare, urmărirea şi prinderea celor ce fugeau de pe moşi