Apa potabilă ar putea deveni mai preţioasă decât aurul în următorii ani din cauza reducerii resurselor. Problema e mult mai stringentă decât credem!

Creşterea poluaţiei a determinat apelarea la mai multe surse de apă şi la nivel local. Astfel, dacă iniţial prima sursă de apă a Clujului a fost sursa subterană Floreşti, odată cu creşterea populaţiei, ea a ajuns să nu mai facă faţă, iar în 1976 a fost adoptată sursa lac de acumulare Gilău. Din cauza colmatării progresive a acestui lac cu mâl, în 2000 s-a trecut la lacul Someşul Cald, dar s-au demarat totodată studii pentru a putea trece în final pe Tarniţă. „Când Compania de Apă Someş a devenit operator regional (în 2006) si a preluat în administrare 7 noi oraşe şi multe localităţi rurale din judeţele Cluj şi Sălaj, a devenit clar ca era nevoie de o nouă sursă de apă brută care să facă faţă atât populaţiei în creştere cât şi situaţiilor meteo nefavorabile. Astfel încât în 2010 a fost adoptată nouă sursă de bază de apă brută a sistemului zonal Cluj şi în viitor a judeţului Sălaj – lacul Tarniţa, care, spre deosebire de sursele precedente (care au rămas în continuare ca surse de rezervă), are o cantitate imensă de apă de bună calitate şi este mult mai puţin influenţatăa de fenomenele meteo. Prin urmare, în prezent avem, doar pentru sistemul zonal Cluj, patru surse alternative: Floreşti, Gilău, Someşul Cald, Tarniţa”, explică reprezentantul Companiei de Apă Someş. Potrivit reprezentanţilor Companiei de Apă Someş, deşi sunt mai multe „filtre” de verificare a apei, nu au întâlnit nicio situaţie în care să se depăşească parametrii legali de calitate. „Apa brută provenită din sursă, înainte de a intra în staţia de tratare a se analizează de câteva ori pe zi. Apoi, în staţia de tratare, analiza apei după potabilizare (înainte de a fi distribuită) se face în fiecare oră, în timp ce, într-un la treilea filtru, apa pot