Imediat după revenirea acasă din vizita efectuată în Asia, Ceauşescu a adunat Comitetul Executiv. Le-a povestit pe larg despre cele văzute şi le-a comunicat deciziile de inspiraţie chineză: sistarea importurilor şi orientarea ,,revoluţionară” a literaturii şi artei.

Mult mai lungă decât întâlnirea cu Mao a fost expunerea ce-a făcut-o Ceauşescu Comitetului Executiv, în 25 iunie 1971, imediat după revenirea acasă.

Un ,,prin noi înşine” chinezesc

Despre festivismul chinezesc, Ceauşescu s-a exprimat astfel: „La Pekin am avut parte de o primire deosebit de bună. În primul rând, la primirea pe aeroport au venit practic toţi conducătorii de partid şi de stat care puteau veni, pentru că ceilalţi erau bolnavi şi nu se puteau deplasa. Primirea a fost deosebită la aeroport şi din partea populaţiei; pe urmă în oraş o primire de sute şi sute de mii de oameni, dar nu grămadă cum se iese la noi, ci în mod organizat – cu şcoli, fanfară, jocuri sportive, dansuri. Şi la coreeni la fel a fost. Şi cred că avem şi de învăţat, totul era ordonat. A fost un fel de sărbătoare, o manifestare sărbătorească. În pieţe era scris cu steaguri şi cu trupuri: „Trăiască prietenia chino-română” – în limba chineză şi română. Erau lozinci multe despre prietenie, despre lupta împotriva imperialismului, împotriva presiunilor de tot felul.

Impresionat pozitiv a fost mai ales de politica lui „prin noi înşine” în versiune comunistă. Închizând porţile imperialiştilor, chinezii au stimulat energiile proprii. Din fabricile şi uzinele vizitate, Ceauşescu a venit cu următoarele impresii: „Au de toate – electrotehnică, electronică, instalaţii de aer condiţionat ş.a.m.d. N-au importat nimic şi au făcut lucruri foarte bune. (…) Totul este produs de noi, ne-au spus, nu vrem să importăm când vorbim de forţele proprii, vrem să-i facem pe oameni să înţeleagă că ei pot şi trebuie să facă totul: în