Criza din Cipru a provocat, din nou, panica in randul investitorilor si oamenilor de rand, pe fondul propunerilor fara precedent de impozitare de depozitelor bancare, insa, potrivit economistilor, situatia este exacerbata si nu atat de neagra pe cat poate sa para.
In realitate, Cipru, una din cele mai mici economii din zona euro, nu sta chiar atat de prost din punct de vedere financiar. Are un deficit fiscal in limitele gestionabile, datoriile sunt scazute, iar, pana recent, avea o economie in crestere, bazata pe servicii financiare si turism.
In plus, rezervele mari de petrol si gaze gasite pe coasta de sud a tarii ar putea aduce o dezvoltare economica fara precedent, in urmatorii 3-5 ani, dupa ce va incepe exploatarea.
Criza, in schimb, este mai mult de natura bancara, in stransa legatura si cu problemele Greciei. Radacina "raului" o gasim in 2006, cand Banca Populara a Ciprului, a doua cea mai mare institutie de creditare din tara, a fost preluata de o banca elena mai mica.
Noii proprietari au investit puternic in obligatiuni elene, insa au pastrat banca drept entitate cipriota, fara sa mute sediul in Grecia. Aceasta hotarare a fost luata deoarece, in Cipru, taxele se ridica la 10%, fata de Grecia, unde sunt cel putin duble.
In urma cu trei ani, si Banca Ciprului a cumparat multe obligatiuni elene, in special pentru a da o mana de ajutor Greciei. In 2011, cand creditorilor Greciei li s-a cerut sa suporte o parte din pierderile tarii, bancile cipriote au avut de suferit si au avut nevoie de refinantare.
Astfel, cele doua mari institutii de creditare au cerut ajutorul guvernului, iar guvernul s-a adresat Uniunii Europene, in iunie 2012, spunand ca are nevoie, la randul sau, de un imprumut salvator.
Saptamana trecuta, Ciprul a fost de acord sa stranga 5,8 miliarde de euro pentru a pre
