Scãderea PIB-ului potential, prin reducerea contributiei fortei de muncã si capitalului, presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, prin majorarea cheltuielilor cu asistenta socialã, si afectarea ratei de economisire sunt principalele consecinte ale îmbãtrânirii populatiei, potrivit BCR.

În prezent, 1 din 7 români are peste 65 de ani, în 2030 se va ajunge la un raport de 1 la 5 persoane, iar în 2060 la 1 din 3, dacã natalitatea nu va fi îmbunãtãtitã. România se aflã în top 5 state membre UE (alãturi de Slovacia, Polonia, Letonia si Slovenia) care vor cunoaste cel mai rapid ritm de îmbãtrânire a populatiei în urmãtoarele decenii. Mediana vârstei populatiei va ajunge la 46 de ani în 2030 si 52 de ani în 2060, de la 39 de ani în 2011, potrivit raportului “Implicatiile economice ale procesului de îmbãtrânire a populatiei în România” realizat de divizia BCR Cercetare. O primã consecintã economicã a îmbãtrânirii si reducerii populatiei totale este scãderea PIB-ului potential, prin diminuarea contributiei fortei de muncã, dar si a capitalului, în conditiile afectãrii economisirii interne. PIB-ul potential al României a scãzut la 1,3% în 2013, de la 5% în 2004, pe seama contractiei investitiilor private. Circa o treime din forta de muncã din România se regãseste în agriculturã, fatã de doar 3,4% în zona euro. Sectorul serviciilor reprezintã 42% din forta de muncã ocupatã în România, comparativ cu 72% în zona euro. Dacã în anul 1990 existau 0,4 pensionari la fiecare salariat, raportul s-a inversat din 1998, iar în prezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari, urmând ca la orizontul anului 2060 la fiecare salariat sã fie 1,5 pensionari. Reprezentantii BCR considerã cã o prioritate o reprezintã oferirea de alternative viabile pe piata fortei de muncã persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani, în conditiile în care populatia inactivã din aceastã grupã de varst