România ar putea deveni prima ţară din UE care să adopte un cod al insolvenţei. Proiectul, la care lucrează 30 de specialişti în domeniul juridic, aduce numeroase modificări şi va avea un impact substanţial, în condiţiile în care declararea insolvenţei pentru a scăpa de datorii a devenit deja un fenomen naţional.
"Codul insolvenţei va cuprinde tot ce înseamnă legislaţie în domeniu: preinsolvenţă, insolvenţă, dar şi Legea falimentului bancar şi Legea insolvenţei societăţilor de asigurare. Proiectul ar trebui să ajungă în toamnă în Parlament", spune Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă. La proiectul finanţat de Banca Mondială lucrează un grup de 30 de avocaţi şi practicieni în insolvenţă, profesori universitari şi reprezantanţi ai Asociaţiei Române a Băncilor, ai ANAF, ai Ministerului Finanţelor şi din Ministerul Justiţiei.
O formă provizorie a legii a fost deja redactată, însă, din motive care ţin de clauzele de confidenţialitate, conţinutul ei nu poate fi, deocamdată, dat publicităţii. Totuşi, Capital a reuşit să afle câteva dintre cele mai importante modificări ce vor fi aduse legislaţiei privind insolvenţa. În esenţă, noile reglementări ar trebui să simplifice procedurile, dar şi să ofere un mediu propice pentru reorganizări, în condiţiile în care, în prezent, peste 95% dintre firmele care îşi declară insolvenţa ajung, până la urmă, în faliment.
Mai mult decât atât, Banca Mondială impune eliminarea unor restricţii în ceea ce priveşte cererile de insolvenţă. Este vorba, în primul rând, despre anumite termene. De exemplu, în prezent, creditorul nu poate solicita insolvenţa debitorului decât după ce au trecut 90 de zile de la scadenţa ultimei facturi. Acest termen va fi eliminat, cel mai probabil, după intrarea în vigoare a noilor reglementări.
De asemenea, Codul va crea inst
