Românii sunt printre cei mai mari consumatori de antibiotice din Europa, cu sau fără o reţetă de la medic. Obiceiul de a lua astfel de medicamente chiar şi atunci când nu este cazul, asociat cu un consum crescut de produse provenind de la animale tratate cu antibiotice, va face ca, în curând, tratamentele antibacteriene existente pe piaţă la ora actuală să nu-şi mai facă efectul, estimează specialiştii.
România se află pe locul al patrulea în Europa la consumul de antibiotice, potrivit unui studiu sociologic publicat în mai 2011 de Gfk Healthcare. Peste 50% din cei intervievaţi atunci urmau un tratament cu antibiotice şi aproape jumătate din aceştia au recurs la cel puţin două cure cu antibiotice în ultimul an.
Un alt studiu publicat în 2012 în revista „The Lancet“ a scos la iveală că, de fapt, România este pe primul loc în Europa la consumul de antibiotice fără reţetă. Ceea ce înseamnă că o foarte mare parte din români folosesc antibioticele pe post de panaceu.
Aceste practici, asociate cu folosirea neraţională a antibioticelor preventiv la animale, conduc la creşterea numărului de bacterii rezistente la orice fel de tratament în mediul înconjurător.
Produsele de origine animală cu urme de antibiotice, o problemă
Prin consumul de carne de la animale care au fost tratate cu antibiotice, în organismul nostru pătrund gene rezistente. Acesta este unul dintre motivele pentru care rezistenţa la antibiotice ia amploare la nivel mondial. De asemenea, şi consumul de lapte sau de brânză de la animale tratate cu antibiotice poate determina rezistenţa la astfel de medicamente, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în raportul „Combaterea Rezistenţei la Antibiotice prin Controlul Hranei“.
Potrivit OMS, una dintre cele mai mari probleme este utilizarea antibioticelor în scop profilactic, adică nu în cazul animalelor bolnave, ci în
