În judeţul Olt nu există persoană trecută de 30 de ani care să nu fii auzit de numele “Elena Bărbulescu”. Născută Ceauşescu, ea a fost sora preşedintelui Republicii Socialiste România, fapt ce a fost de natură să îi confere puteri enorme. Temută de cei mai mulţi, respectată de alţii, Elena Bărbulescu şi-a pus definitiv amprenta asupra judeţului Olt despre care cei care-şi amitesc ştiu că era femeia fără de care nu mişca nimic în judeţ.

Elena Bărbulescu s-a născut în anul 1928, în localitatea Scorniceşti, care, ulterior, avea să fie ridicată la rangul de oraş datorită lui Nicolae Ceauşescu. Înainte de a accede în viaţa profesională, sora preşedintelui Republicii Socialiste România a pornit de la statutul de simplă profesoară de istorie la Liceul Agroindustrial din Scornicesti. Datorită înrudirii cu Nicolae Ceausescu, ea a înaintat foarte repede în cariera didactică, ajungând rapid directorul unităţii şcolare menţionate, şi, ulterior, inspector şcolar pe întregul judeţ Olt până în 1989. A avut două fiice, Eugenia şi Nadia, respectiv un fiu, Emil.

Tot datorită gradului de rudenie, Elena Ceauşescu, devenită “Bărbulescu” prin căsătoria cu ministrul Agriculturii, Vasile Bărbulescu, a avut puteri mult mai mari decât cele ale unui simplu inspector şcolar general fie el şi de judeţ. Nu puţini sunt cei care îşi amintesc că ea avea puterea de a schimba directori de fabrici şi uzine şi se implica în aproape toate domeniile de activitate ale judeţului, inclusive în viaţa politică, ombilical ataşată vremurilor de dinainte de 1989. Accentul era pus însă pe activitatea didactică, acolo unde Elena Bărbulescu “tăia şi spânzura” în sensul că ea era cea care dicta numirile de directori în şcolile şi liceele din judeţ.

Tot datorită numelui, sora dictatorului a avut rarisimul dreptul de a locui într-o vilă amplasată în centrul municipiului Slatina (lângă Palatul d