Autorităţile comuniste din RSS Moldovenească au interzis pelicula istorică turnată în 1968 la Bucureşti, deşi aceasta a fost acceptată pe restul teritoriului URSS

După înrăutăţirea relaţiilor sovieto-române în anii ’60, care cunosc apogeul în 1968 în contextul evenimentelor bine cunoscute, confruntarea dintre cele două ţări se extinde şi în domeniul cultural. Această optică a fost accentuată mai ales de autorităţile de la Chişinău, decât cele de la Moscova, care tindeau adeseori în mod cu totul nefondat să vadă în orice produs artistic românesc o încercare de a infiltra idei subversive în rândurile populaţiei majoritare din RSSM. Unul dintre aceste episoade e legat de interzicerea în august 1970 a filmului artistic românesc „Columna“, apărut în 1968 la studioul cinematografic „Bucureşti“.

După ocupaţia sovietică, din 1944, şi impunerea regimului comunist, conducerea României era foarte docilă faţă de autorităţile de la Moscova. Cu timpul însă, România a încercat să scape de sub tutela sovietică. Pe parcursul anilor ’50 au fost lichidate companiile mixte – SOVROM-urile – care au servit drept paravan pentru exploatarea economică a ţării; au plecat majoritatea consilierilor sovietici, iar în 1958 Gheorghiu-Dej a reuşit să-l convingă pe Nikita Hruşciov să retragă şi forţele armate sovietice de pe teritoriul României.

CURSUL SPRE O POLITICĂ ROMÂNEASCĂ INDEPENDENTĂ

În prima jumătate a anilor ’60, România face mai multe gesturi rebele la adresa colosului sovietic, printre care e simbolica declaraţie de „independenţă“ din aprilie 1964, precum şi publicarea volumului lui Karl Marx „Însemnări despre români“. Prima sfida patronul sovietic în materie de politică externă şi reafirma suveranitatea ţării în contextul specializării statelor socialiste în cadrul CAER-ului. A doua era un atac la adresa pretenţiilor sovietice asupra Basarabiei, or, Marx afirma r