Viaţa marilor actori ar trebui să se afle în stagiune permanentă. Niciodată pentru ei n-ar trebui să existe noţiunea de zi de relache, acea zi de luni când nu sunt spectacole. Marii actori trebuie să se afle într-un turneu permanent, colindându-ne nonstop sufletele. Pentru actori aproape că n-ar trebui să existe “vine o vreme, vine ora, vine ziua tuturora” pentru că atunci când un artist se ridică la cer parcă ni se smulge o bucurie din inimă. Fiindcă ne-am obişnuit cu ei să ne dăruiască bucurii prin creaţiile lor de pe scenă sau din film, să ne aducă neîncruntare. Dar, din păcate, iată că cerul a lăsat o uşă întredeschisă mereu pentru marile figuri ale teatrului şi filmului românesc. În vârful picioarelor cu aceeaşi discreţie elegantă cu care ne-a obişnuit s-a înălţat spre cer o mare actriţă Irina Petrescu. S-a stins nedrept de devreme, la 72 de ani. Fusese una dintre liderele unei generaţii de excepţie, Ion Caramitru, Valeria Seciu, Ogăşanu. Primele filme ale cinematografiei moderne o au în fruntea distribuţiei pe Irina Petrescu, “Valurile Dunării” sub bagheta maestrului Liviu Ciulei, “Duminică la ora 6” avându-l partener pe un alt colos al artei cinematografice Ştefan Iordache, “Facerea lumii”, “Dimineţile unui băiat cuminte”, “Străinul”, “Autobuzul”, ele au rămas în inimile şi amintirea noastră ca şi alte filme deschizătoare de drum.  În teatru, eleganta doamnă Irina Petrescu, deşteaptă şi rafinată, a interpretat cu forţă şi sensibilitate roluri din Sakhespeare, Cehov, Moliere, Pirandelo. Şi să nu uităm pe profesoara de teatru şi film Irina Petrescu, care a avut generozitatea să împărtăşească viitorilor actori secretele măiestriei salei. Îmi vine în minte întâlnirea fabuloasă cu un om al tinereţii veşnice care sfida vârsta aşa cum a făcut-o şi pe scenă jucând la 87 de ani în piesa “Micul infern”, unde se afla tot timpul pe scenă. Marea actriţă Silvia Dumitrescu T