Peste două treimi dintre ciprioţi preferă ca ţara să iasă din zona euro decât să taxeze depozitele din bănci, în timp ce Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat, joi, că va continua să furnizeze Ciprului fonduri prin mecanismul de lichiditate de urgenţă doar până luni, când va prelungi accesul numai dacă ţara are un acord cu UE şi FMI prin care să se asigure solvabilitatea instituţiilor de credit.

Ciprul a exclus, joi, aplicarea impopularei taxe pe depozitele bancare din insulă, în cadrul aşa-numitului "plan B" pentru acordarea unui ajutor internaţional menit să îl salveze de la faliment. În schimb, are în vedere crearea unui fond de investiţii pentru a putea obţine mai multe miliarde de euro în cadrul aceluiaşi plan, scrie presa internaţională.

Obligaţiunile statului cipriot aflate în portofoliile băncilor nu sunt eligibile pentru asigurarea de finanţare de la Băncii Centrale Europene din cauza ratingului prea scăzut al ţării, iar Rusia a împrumutat deja Ciprului 2,5 miliarde de euro în 2011. Acum se vede oarecum constrânsă de autorităţile din Nicosia pentru acordarea unui nou împrumut şi relaxarea condiţiilor impuse primului împrumut, deoarece ruşii au cele mai multe depozite în băncile cipriote, acestea fiind estimate la mai multe zeci de miliarde de euro.

Taxa pe depunerile bancare, mărul discordiei

Anunţul de sâmbătă al Bruxelles-ului privind impozitarea depunerilor bancare din băncile cipriote a provocat furie în insulă, dar şi în străinătate, în rândul celor cu conturi în băncile cipriote. Parlamentul de la Nicosia a respins aceste condiţii puse în schimbul ajutorului financiar internaţional pentru salvarea ţării de la faliment.

Acum, Parlamentul Cipriot pregăteşte o lege al cărei scop va fi să împiedice ieşirea de capital din ţară. Noile reguli sunt necesare înainte de redeschiderea băncilor, programată pentru marţi. @N_P