Nu au fost puţini cititori ai OPINIEI care mi-au reproşat, direct sau prin interpuşi, „blasfemia” pe care aş fi săvârşit-o în momentul în care, exact în urmă cu o săptămână, puneam în antiteză modestia proaspăt unsului Papă Francisc I cu pretenţiile reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe Române, ce ridică pretenţii care, mie personal, mi s-au părut exagerate, ca să nu spun ridicole ori strigătoare la cer.
Repectiv înscrierea în Constituţie a obligativităţii studiului Religiei în şcoli sau consemnarea, în textul legii fundamentale, a faptului că o familie românească se compune musai din femeie şi bărbat.
Recunosc, am greşit!, comparând un înalt cleric catolic cu distinşii reprezentanţi ai Ortodoxiei româneşti, întrucât, ştim bine, nu există termen de comparaţie între cele două biserici-surori. Pentru că, nu-i aşa?, doar ne-a învăţat istoria împopoţonată cu roşul sovietic că „atunci când noi ne băteam cu turcii, Occidentul papistaş construia catedrale”.
Şi pentru că greşela recunoscută este pe jumătate iertată, iar dacă mai este şi reparată, este aproape ştearsă cu buretele, mă grăbesc, astăzi, să o şi dreg, făcând o cu totul altă comparaţie.
Şeful Bisericii Ordodoxe Cipriote – locuitorii din Cipru nu numai că se băteau cu turcii când occidentalii construiau catedrale, dar au şi fost ocupaţi de ei – Chrysostomos al II-lea, a declarat, miercuri, că este gata să pună averea considerabilă a instituţiei la dispoziţia statului, pentru a ajuta la ieşirea din criza economică. Clericul a propus preşedintelui ţării ca Biserica Ortodoxă să-şi ipotecheze bunurile – instituţia este cel mai mare proprietar de terenuri din ţară şi are participaţiuni la numeroase firme, fiind inclusiv acţionar al Hellenic Bank - pentru a cumpăra obligaţiuni ale statului. „Tot patrimoniul Bisericii este la dispoziţia ţării, pentru a evita scufundarea”, a precizat Chrysostom