Angajaţii români îşi creează o imagine nereală asupra propriului potenţial, rezultată din percepţia celorlalţi ca fiindu-le mult inferiori şi nu în baza realizărilor personale.

“Între ierarhia valorilor personale care românii consideră că-i caracterizează şi cea a valorilor atribuite celorlalţi este o distanţă, aş spune, de ani-lumină. De pildă, câştigul financiar, renumele, puterea sunt pe ultimele locuri în propriul set de valori, în schimb considerăm că la ceilalţi se află pe primul plan. Seriozitatea la locul de muncă, persistenţa, este o valoare care ne caracterizează doar pe noi, nu însă şi pe ceilalţi. La fel şi în cazul onestităţii şi al corectitudinii. Practic, este un conflict între două imagini: percepţia de sine şi modul în care-i vedem pe ceilalţi, pe semenii noştri”, a spus sociologul Dorin Bodea, potrivit Agerpres.

Acesta a adăugat că ideea unei cercetări privind valorile angajaţilor români i-a fost sugerată de către un expat care i-a spus că “nu este normal să aveţi o părere atât de proastă despre ceilalţi”. În opinia lui Dorin Bodea, “în momentul în care eu am despre mine o părere atât de bună, iar despre ceilalţi atât de proastă, nu se poate construi ceva împreună. Şi, după cum se vede în jurul nostru, există un blocaj, o încremenire în neputinţa de a construi împreună”.

Dorin Bodea consideră că românii nu sunt fundamental diferiţi de cei din Occident.

“Faptul că suntem egocentrici, individualişti este, până la urmă, firesc. Aceasta este cultura occidentală, materialistă. Avem însă un anumit specific. La români, există o diferenţă foarte mare între cum ne vedem pe noi înşine şi cum pe ceilalţi”, a explicat sociologul.

În legătură cu înţelesul dat de români muncii în stil occidental, sociologul şi antrologul Vintilă Mihăilescu a citat concluzia unei cercetări întreprinse de Monica Heintz: “Etica muncii capitaliste (stil