Cu toate că tinerii migrează la oraş şi în străinătate, ostrovenii păstrează vie tradiţia agricolă a comunei. Terenurile fostei orezării au fost retrocedate şi sunt acum cultivate cu păioase şi legume. Centrul comunei este îngrijit şi cochet.

Cu o populaţie de aproximativ 5.200 de locuitori, Ostroveni este una dintre cele mai mari comune din Lunca Dunării. Până la reorganizarea administrativ-teritorială din 1968, localitatea avea în componenţă patru sate: Ostroveni, Lişteava, Orăşani şi Grindeni. Ultimele două toponime se păstrează încă în tradiţia locală, cu toate că, din punct de vedere administrativ, satele respective nu mai există de peste 40 de ani. De aceea, în comună există patru locaşuri de cult, din care trei au fost incluse pe lista monumentelor istorice. Cea mai veche construcţie este Biserica „Sfânta Treime“ din fostul sat Orăşani, ctitorită în 1793. Astăzi, biserica este închisă din cauza degradării. Nu s-au găsit fonduri pentru renovarea ei. Locaşul de cult se află într-o insulă de verdeaţă şi de linişte.

Agricultura, ocupaţia de bază a localnicilor

După cum sugerează şi numele ei, comuna Ostroveni ne duce imediat cu gândul la Dunăre, de care este despărţită de doar zece kilometri. În zona îndiguită de pe mal, a funcţionat înainte de 1990 una dintre cele mai mari orezării din regiune, întinsă pe circa 800 de hectare. După Revoluţie, terenurile care au aparţinut fostului CAP au fost retrocedate vechilor proprietari, care nu au mai păstrat culturile de orez. „Nu se mai cultivă orez, ci grâu, porumb, plante furajere şi altele. Recent, a venit o societate italiană care voia să cumpere pământurile, pentru a reînfiinţa vechea orezărie, însă oamenii nu au vrut să vândă. Populaţia este acum îmbătrânită, tinerii pleacă la oraş şi în străinătate. Cei care rămân aici se ocupă cu agricultura. Pe lângă culturile de păioase, mai pun pepeni, ardei,