Prima sâmbătă din postul Sfintelor Paşte este cunoscută sub denumirea de “sâmbăta colivelor” sau “sâmbăta sfântului Teodor Tiron”.
Este o sărbătoare care nu are dată fixă, în fiecare an cade la altă dată, dar, întotdeauna, într-o zi de sâmbătă. Din această zi şi până în sâmbăta Floriilor încep pomenirile făcute pentru cei trecuţi în lumea veşniciei.
Istoria bisericească spune că, la 50 de ani după moartea Sfântului Mucenic Teodor Tiron, împăratul Iulian Apostatul (361 – 363) i-a dat ordin guvernatorului oraşului Constantinopol să stropească toate proviziile din pieţele de alimente cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare. Sfântul Teodor i-a apărut în vis arhiepiscopului Eudoxie şi i-a poruncit să îi anunţe pe creştini să nu cumpere nimic din piaţă, ci, mai degrabă, să mănânce grâu fiert cu miere (colivă), dându-le o alternativă pentru a nu muri de foame. De atunci se obişnuieşte să se facă pomeni în sâmbetele morţilor din Postul Paştelui. Despre Sfântul Teodor Tiron se spune că este mare vindecător de boli şi cel care ajută la aflarea lucrurilor şi persoanelor pierdute. Toate lăcaşurile de cult din Roman şi împrejurimi vor fi pline de credincioşi, care vor aduce de pomană pentru cei morţi.
Prima sâmbătă din postul Sfintelor Paşte este cunoscută sub denumirea de “sâmbăta colivelor” sau “sâmbăta sfântului Teodor Tiron”.
Este o sărbătoare care nu are dată fixă, în fiecare an cade la altă dată, dar, întotdeauna, într-o zi de sâmbătă. Din această zi şi până în sâmbăta Floriilor încep pomenirile făcute pentru cei trecuţi în lumea veşniciei.
Istoria bisericească spune că, la 50 de ani după moartea Sfântului Mucenic Teodor Tiron, împăratul Iulian Apostatul (361 – 363) i-a dat ordin guvernatorului oraşului Constantinopol să stropească toate proviziile din pieţele de alimente cu sângele jertfit idolil