Parlamentul de la Nicosia urmează să discute un nou plan pentru restructurarea sectorului bancar. Între timp, însă, au eşuat negocierile cu oficialii de la Moscova, care ar fi trebuit să participe şi ea la salvarea Ciprului. Mai rău, agenţia de rating Standard&Poor's a retrogradat ţara cu o treaptă, până la nivelul "extrem de speculativ".

Condiţia impusă de zona euro pentru ca statul cipriot să primească ajutorul bancar, respectiv taxarea depozitelor, a agravat puternic criza şi a fost respinsă în primă instanţă de Parlament.

În ce constă "planul B"? E vorba, în linii mari, de reformarea sectorului bancar din această ţară. De taxarea ori impunerea de pierderi celor care deţin depozite mari, dar şi de a restructura de pildă banca Laiki, a doua mare instituţie de credit a ţării. Aceasta ar fi urmat să fie ruptă în două, în una bună şi alta neperformantă, iar depozitele mari se vor duce către cea de-a doua. Totuşi, depozitele de până la o sută de mii de euro vor fi garantate, iar locurile de muncă vor fi păstrate. Însă cei cu conturi de peste o sută de mii de euro ar urma să sufere pierderi de 40%. Un pas trebuie însă făcut, pentru că Banca Centrală Europeană a avertizat joi că va tăia accesul băncilor cipriote la lichidităţi de urgenţă de luni, dacă Ciprul nu va ajunge la o înţelegere cu Uniunea Europeană.

Nu ştim încă dacă vom avea un rezultat vineri, pentru că e vorba de o lege de 61 de pagini, plus alte şapte trimise de Guvern, iar Legislativul a explicat că are nevoie de timp.

Mai există şi varianta unui fond de solidaritate naţională, pentru a evita taxarea depozitelor bancare, dar e deocamdată un plan îndepărtat. Deşi nu s-a spus oficial despre ce ar fi vorba, presa cipriotă scria recent că ar putea fi vorba de active ale fondurilor de pensii, diverse active ale statului şi chiar proprietăţi aparţinând Bisericii Ortodoxe din Cipru.