Ideea premierului de a anula programul “laptele și cornul” a dat multora prilej de ieșire la rampă. Politicienii, mizând pe importanța unor amărâte de alimente pentru o populație săracă, bat cel mai tare toba pe tema asta. Furnizorii conectați la sursa de bani publici menită să deconteze contravaloarea acestui program sunt cea de-a doua categorie. În ceea ce privește această din urmă gașcă, nu am mare lucru de comentat. Eu, să fiu în locul lor, m-ar trece sudori reci la gândul că pierd atâta bănet, câștigat fără mare bătaie de cap. Ponta le dă ocazia să fie înțelepți: de haram a venit, de haram se duce. Cu gândul la DNA, nu-i exclus să se înțelepțească.
În ceea ce privește politicienii, lucrurile stau oarecum diferit. Primii, ipocriții senini, gen EBA, au sărit ca arși. Păi cum să iei mâncarea de la gura copilașilor care au atâta nevoie de ea? Poate domnul Ponta să ignore faptul că pentru mulți dintre ei este singura masă consistentă pe zi? De, viitoarea mămică poate înțelege importanța unei bucăți de pită pentru puiul ei… Sictir!
Eu văd lucrurile cam așa: în primul rând, subvenționarea hranei este expresia sărăciei endemice a populației căreia i se aplică. Aici este, de fapt, problema. Faptul că atât de mulți copii au nevoie, după cum se pretinde, de rații de mâncare pentru a putea supraviețui ar fi îngrozitor, dacă nu ar fi o exagerare care justifică o mare afacere. O atât de mare afacere încât pateticii ca EBA nu au avut ochi să vadă laptele expirat și cornurile mucegăite. Nu au văzut nici tomberoanele de gunoi ale școlilor, umplute până la refuz cu aceste produse.
Instinctele medievale ale politicienilor noștri îi invață că e mult mai avantajos să îi dai mujicului câte un pește, din când în când, decât să îl înveți să pescuiască. Atât.
No related posts.
Ideea premierului de a anula programul “laptele și cornul” a dat multora prilej
