Patria lui Hipocrate din Cos era firesc să aibă şi prima şcoală superioară medicală din Balcani. Despre programele de învăţământ ale Facultăţii de Medicină din Atena aflăm din articolul conf. dr. Vitalie Teodoru.
Europa datorează enorm culturii Atenei antice. De fapt, civilizaţia minoică şi eladică strălucea încă din epoca bronzului. Şi astăzi Atena trăieşte în umbra Acropolei. Edificiile capitalei – Universitatea, Academia, Biblioteca Naţională sau Palatul Prezidenţial – sunt ecouri în piatră ale artei şi arhitecturii vechi. Din această cauză, am intitulat textul de faţă Efharisto, Athinai: Mulţumesc, Atena!. Prima întâlnire cu Atena am avut-o în urmă cu patru decenii, în tandem cu regretatul anatomopatolog prof. dr. C. Taşcă, la un congres medical balcanic. Ulterior, am vizitat-o cu un prilej sau altul, locuind în diferite cartiere – Monastiraki, Pangrati, Larisa – cu farmec specific. Dar, singurul cartier într-adevăr tradiţional este Plaka, aşternut la poalele Acropolei. Străzi strâmte, cotite, cu căsuţe mici, văruite în alb, având acoperişuri plate. Spaţiul este zgârcit. Multe din treburile gospodăreşti se împlinesc în plină stradă. Pe bănci minuscule, stau la poartă bătrâne îmbrăcate în negru şi bătrâni mustăcioşi care poartă costum naţional precum evzonii – soldaţii ce străjuiesc Mormântul Eroului Necunoscut. Văd tineri, cunoscuţi sau rude, care se opresc şi sărută mâna bătrânilor. Uşile caselor se deschid în afară. Cel ce vrea să iasă din casă ciocăneşte pentru a-i feri pe trecători de o eventuală lovitură. Sunt multe ateliere de meşteşugari. La vedere sunt vase, broderii, curele, sandale de piele, icoane, cruciuliţe. Plaka este uluitoare seara şi noaptea. Amestec de turişti şi greci, de clienţi şi gură-casă, de amatori de atmosferă grecească autentică. Pe unele străzi, tavernele se ţin lanţ. Se bea de obicei rachiul Uzo şi vinul Retzina (c
