Prins de jandarmii din Olteniţa, un “sfânt” e adus la Parchetul din Ilfov. – “Minuni în vremea noastră nu cred a se mai face”... a zis demult poetul, cam pe la 1840. Dar... În comuna Coconi a răsărit, acum câţiva ani, un sfânt. Un ţăran, cam slab de minte şi tare în escrocherii, a ieşit într-o bună zi pe uliţa mare  a satului şi a început să dea de veste că e sfânt şi că, peste noapte, Dumnezeu i s-a arătat şi i-a dat darul de a ierta păcatele şi de a vindeca boalele. Ţăranii l-au crezut şi fiecare  dintre ei, fie că avea vreun păcat pe suflet, fie că suferea de vreun beteşug, a început să aducă sfântului daruri, ca să-l îmbuneze şi să-şi îndrepte asupra lor harul lui dumnezeiesc: o baniţă de mălai, un coş de ouă, două-trei găini, gologani etc.

Sfântul din Coconi

Afacerile mergeau strună şi faima “Sfântului din Coconi” ajunsese departe, până la Bucureşti. Prefectul de pe vremuri se pare că nu credea în puterea sfântului, fiindcă nu vedea nici o minune făcută de acesta. Ba, într-o zi, a pus jandarmii să-l aresteze. Când au pus mâna jandarmii pe sfânt, nici nu i-a trăznit Dumnezeu, nici nu i-a prefăcut în stană de piatră. Ba, încă, faima “sfântului” s-a risipit, când s-a dovedit că n-avea nici o putere şi că înşela pe oameni. De atunci, “sfântul” s-a potolit, vreo trei ani. Pe urmă iar a început să facă pe sfântul,iar a fost arestat şi pe urmă iar s-a potolit.

Hapuri “sfinte”

Acum câteva zile, “sfântul” îmbătrânit în rele s-a apucat iarăşi de potlogării. Ba răspândise chiar zvonul că a născocit nişte hapuri bune pentru toate boalele şi pentru orice. Dacă n-aveai nici o boală, înghiţeai hapul şi opincile din picioare se cârpeau singure, dacă erau cumva rupte!... S-au găsit şi de data asta proşti care să-l creadă şi, pentru ca prostia să nu se întindă, prefectul de Ilfov a dat ordin jandarmilor să-l aresteze, ceea ce s-a şi f