Judeţul Mureş era, pe timpul comunismului, unul dintre cele mai dezvoltate din ţară, la capitolul fabrici şi uzine. Privatizarea post-revoluţionară a dus la schimbarea situaţiei, mai multe întreprinderi fiind rase de pe faţa pământului de noii lor proprietari.

Vom vorbi astăzi despre două simboluri ale industriei judeţene, care astăzi nu mai există: Fabrica de Zahăr din Târgu-Mureş şi Combinatul Chimic de la Târnăveni.

Cu o vechime de peste un secol, Fabrica de Zahăr a avut cea mai lungă perioadă de activitate, alături de fabrica de mobilă Mobex, dintre toate întreprinderile din judeţ, ajungând la venerabila etate de 114 ani până când a fost distrusă de noul proprietar. Întinsă pe un teren de 25 de hectare, fabrica oferea anual o producţie de câteva tone de zahăr, care ajungea în magazinele alimentare din toată ţara. Şi pentru că o astfel de instituţie economică necesita condiţii speciale pentru funcţionare, comuniştii au construit o linie de cale ferată proprie pentru fabrică, pentru ca sfecla de zahăr din zona Luduşului şi a Văii Nirajului să fie exploatată mai uşor.

În 2007, după ce fabrica ajunsese să funcţioneze mai mult în pierdere, direcţiunea SC Zamur SA a decis vânzarea terenului pe care funcţiona fabrica unei companii imobiliare din Bucureşti, SC Tibland Imobiliare SRL, urmând ca pe locul fostei fabrici să fie construit un cartier rezidenţuial. Cel puţin, acestea erau planurile societăţii bucureştene, despre care astăzi nu se mai ştie nimic... şi asta, deoarece în 2008, după cum bine ştim, a intervenit criza economică mondială, care a afectat grav piaţa imobiliară, iar terenul pe care funcţiona fosta fabrică a devenit astăzi un câmp, ca oricare altul, de pe strada Băneasa.

Fosta clădire, veche de 117 ani, în care funcţiona fabrica, a fost demolată, iar turnul fabricii, înalt cât un bloc cu 20 de etaje, a fost dob