Dacă crezi că ești victima hărțuirii morale la locul de muncă, trebuie în primul rând să demonstrezi acest lucru, ceea ce nu e tocmai simplu.

Practica judiciară în materie de hărţuire morală nu s-a pronunțat încă pe existența acestei situaţii deoarece actele de hărțuire nu s-au putut dovedi, spune avocatul Anca Burghelea de la firma de avocatură Gîlcă & Vasiliu.

Soluția recomandată de toate instituțiile abilitate în acest domeniu, inclusiv de instanța de judecată este de a se strânge cât mai multe dovezi (scrisori, e-mail-uri, note, acte etc.) și mărturii ale colegilor, iar astfel persoana incriminată va trebui să demonstreze că faptele sale nu constituie hărțuire, ci că sunt determinate de alte motive.

Salariatul îl poate acționa în judecată pe angajator, îi poate cere sindicatului să acționeze în numele său sau își poate angaja un avocat. Persoanele hărțuite se pot adresa și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), care este autoritatea de stat în domeniul discriminării.

Sesizarea se poate face, cu respectarea confidențialității, în termen de un an de la data săvârșirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoștință de săvârșirea acestora.

Potrivit avocaţilor de la Gâlcă & Vasiliu, angajatul hărţuit poate formula, în fața instanței de judecată, în termen de 3 ani, o cerere pentru acordarea de despăgubiri, având dreptul să solicite înlăturarea consecințelor faptelor discriminatorii și restabilirea situației anterioare discriminării.

Angajaţii se pot adresa şi Inspectoratului Teritorial de Muncă, inspectorii de muncă fiind obligați, să păstreze confidențialitatea oricărei reclamații și să nu dezvăluie conducătorului persoanei juridice și persoanei fizice sau reprezentantului acestora faptul că inspecția a fost efectuată ca urmare a unei reclamații.

Citeşte mai multe despre acest subiect aici.