Pentru o evaziune cu un prejudiciu mai mare de 700.000 de euro, pedeapsa maximă poate ajunge la 13 ani, în condiţiile în care, pentru răpirea unei persoane, de exemplu, se ajunge la pedepse de maximum 12 ani

Prevederile Legii evaziunii fiscale s-au modificat marţi seară prin Legea nr. 50/2013, iar acest act normativ intră astăzi în vigoare. Pentru o serie de fapte de evaziune fiscală s-au majorat drastic pedepsele stabilite de lege, iar în unele cazuri în care aceeaşi faptă ar fi putut fi sancţionată cu amendă penală sau cu închisoarea, la ora actuală nu mai este posibil ca administratorul firmei să primească acea amendă. Cea mai importantă modificare adusă Legii nr. 241/2005 (Legea evaziunii fiscale), prin Legea nr. 50, este legată de creşterea pedepselor pentru deţinătorii de firme care reţin contribuţiile de la angajaţi, dar nu le virează la stat în termen de 30 de zile de la data scadentă. Textul de lege stipulează că reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la şase ani „reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă“.

Fiscul - cu ochii pe stopajul la sursă

Reţinerile la sursă sunt cele mai importante contribuţii, respectiv plăţi, aflate şi în atenţia Fiscului. Deşi legea preciza că pot fi condamnate la închisoare persoanele care reţin sumele de la angajaţi, dar, cu bună ştiinţă, nu le plătesc la Finanţe, până la această dată nici un administrator nu a fost condamnat pentru o asemenea faptă. „Cum este posibil ca o firmă să le reţină salariaţilor contribuţiile şi să nu le vireze la stat? Este necesar ca toate resursele să fie atrase în zona fiscalizată pentru a se putea depăşi criza economică“, a spus directorul executiv adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, Mihai Antonescu. În acelaşi timp, şeful