Specialiştii români contribuie la definirea standardelor de practică medicală la pacienţii cu deficit de alfa1-antitripsină din Europa Centrală şi de Est În perioada 2011–2013, s-a desfăşurat un proiect Leonardo care a angrenat opt parteneri – institute naţionale şi clinici de referinţă din Polonia, Bulgaria, Lituania, Slovacia şi România, care şi-au pregătit specialişti în centre din Olanda, Italia şi Germania, cu scopul creării unor standarde de cea mai bună practică pentru pacienţii cu deficite de alfa1-antitripsină în Europa Centrală şi de Est. România a participat prin Institutul de Pneumologie „Marius Nasta“ Bucureşti. Raţiunile care au justificat proiectul au fost următoarele: deficitul de alfa1-antitripsină este o afecţiune genetică, cvasinecunoscută în multe ţări din Europa de Est, dar ţări precum Italia, Olanda şi Germania au o experienţă vastă şi expertiză în for­marea specialiştilor şi în formu­larea strategiilor; har­ta europeană arată că articolele publicate de­spre această afecţiune ge­ne­tică sunt foarte puţine (v. harta alăturată); cazurile sunt greu de identificat şi nu există un registru naţional; opţiunile terapeutice sunt rare sau absente în unele ţări din Europa de Est (inclusiv România). Obiectivele proiectului vi­zează: crearea unor centre de coordonare la nivel naţio­nal; demararea unor programe de screening genetic; dezvoltarea unor pro­grame individualizate de diag­nostic şi pentru profesioniştii din ţările Europei de Est, după necesităţile şi posibilităţile ţărilor respective; realizarea unor mate­riale educative traduse în limba ţării participante, pentru medicii care pot fi antrenaţi în aceste activităţi; atenţionarea potenţia­lilor pacienţi în legătură cu pe­ricolele pe care le reprezintă nedepistarea bolii (consiliere ge­netică); integrarea acestor ţări ca membre în Registrul inter­naţional de deficit de alfa1-antitripsin