Adoptat prin vot de către Consiliul USR din 12 martie, conform articolului 35 din Statutul actual, care statorniceş te în atribuţiile Consiliului modificarea principalului nostru act normativ, în urma dezbaterii articol cu articol, pe baza propunerilor venite din filiale şi „procesate” de o Comisie înfiinţată în acest scop, Statutul parţial modificat vrea să fie, înainte de orice, democratic şi funcţional. Simplificat în limite rezonabile, el este mai adaptat unei realităţi, mult schimbată ea însăşi, şi nu în bine, pe durata mandatului 2009-2013 al conducerii actuale.

Îi voi prezenta în continuare prevederile principale.

Statutul creşte reprezentativitatea celor aleşi prin descentralizarea alegerii. În locul Conferinţei Naţionale, la care participa un membru din 5 sau din 7, Statutul prevede Adunări Generale în toate filialele, care aleg preşedinţii şi comitetele locale, precum şi, într-o urnă separată, pe preşedintele USR, urnă care e deschisă la încheierea tuturor reuniunilor, când are loc numărătoarea buletinelor. Candidaţii la această din urmă funcţie îşi supun programul, făcut cunoscut pe site-ul USR cu o lună înainte de declanşarea ciclului electoral, dezbaterii din fiecare reuniune locală. Deoarece prezenţa la vot nu e obligatorie, Statutul nu prevede cvorum: contează doar voturile exprimate. Se elimină astfel o veche şi stăruitoare dificultate şi anume reconvocarea multor sesiuni de alegeri din pricina participării fatalmente reduse mai ales în filialele cu peste 200 de membri. Cvorumul rămâne, desigur, obligatoriu în cazul deciziilor adoptate de către organele de conducere, la nivel central şi local.

Organele de conducere – Consiliul, Comitetul Director, Comitetele de Filială – au fost reduse, devenind mai funcţionale şi mai economice. Faptul că toate filialele au unul sau doi reprezentanţi de drept în Consiliu, iar cele cu