Liderii europeni au respins vineri un pachet de măsuri prezentate de Cipru ca alternativă la impunerea unei taxe pe toate depozitele din băncile locale, deoarece acesta includea naţionalizarea unor rezerve ale fondurilor de pensii, scrie Financial Times.
Ultimul plan al autorităţilor cipriote prevedea restructurarea Laiki, a doua mare bancă din Cipru, şi divizarea acesteia într-o instituţie de credit care să includă activele solide şi una cu active neperformante. Depozitele mai mari de 100.000 de euro urmau să fie incluse în banca cu active neperformante, situaţie în care deponenţii ar fi urmat să înregistreze pierderi.
Depozitele de până la 100.000 de euro, precum şi locurile de muncă de la Laiki ar fi fost garantate.
Mai multe dintre elementele planului, precum obţinerea a 2 miliarde de euro din naţionalizarea unor rezerve ale fondurilor de pensii şi emiterea de obligaţiuni legate de venituri viitoare din exploatarea unor resurse de gaze naturale, au fost considerate în continuare inacceptabile de către Germania şi Bruxelles.
Statele din zona euro şi guvernul cipriot au început o nouă rundă de negocieri pentru a ajunge la o modalitate acceptabilă prin care statul să colecteze fonduri proprii de 5,8 miliarde de euro, necesare deblocării unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro de la ţările membre ale uniunii monetare.
"Au existat anumite discuţii despre revenirea la varianta iniţială, a taxei pe depozite bancare, dar există obiecţii de la banca centrală", a declarat o sursă apropiată situaţiei.
Respingerea planului lasă tot mai puţin timp Ciprului să ajungă la un acord cu zona euro asupra modului în care va obţine fondurile de 5,8 miliarde de euro. În lipsa unui acord cu UE pi FMI până luni, Banca Centrală Europeană a avertizat că va opri accesul băncilor din Cipru la lichiditate de urgenţă, forţând astfel un posibil falim
