Cel mai la îndemână adulter este cel pe care ţi-l oferă, la stres promoţional, familiile cu care te vizitezi. Încrucişările tainice te scutesc de efortul de a-ţi găsi zilnic alibiuri

Există nişte studii risipite prin institute bănoase, care arată că est-europenii au tendinţa de a păcătui repetat cu prietenii de familie, asta fiindcă noi suntem mai predispuşi la anturaj sufocant, la găşti, la tot felul de combinaţii care ne permit flirturi şi aventuri acolo unde ar trebui să existe doar o nevinovată şi, nu-i aşa, profundă prietenie.

Naşul, naşa, laşul şi laşa

Prima dată în viaţa mea când am văzut ce poate ieşi dintr-o prietenie între două cupluri a fost când i-am cunoscut pe Monica şi pe Viorel, doi tineri din Braşov (acum, la 36 de ani, lumea e tânără, să fie clar) logodiţi fedeleş. Bun, aveau deja naşii arvuniţi, erau cei mai buni prieteni ai lor, soţ şi soaţă. Au făcut planuri de nuntă vreun an de zile, ştiau deja ce culoare va avea sclipiciul din cocul naşei şi ce formă va avea sutienul miresei. Probabil acest din urmă detaliu, excesiv invocat în discuţiile lor, l-a făcut foarte curios – şi, brusc, foarte viril – pe viitorul naş.

Nu se ştie cum, cu o lună înainte de nuntă, năşica a ieşit în oraş cu nişte colege de serviciu, să consume o pizza, şi a zărit la un moment dat maşina soţului ei, într-o parcare în care teoretic n-avea ce căuta. A dat să sune la 112, să spună că i-a furat cineva maşina lui bărbatu-său, dar l-a sunat pe el, că era mai simplu din punct de vedere tehnic. Telefonul lui era închis cu şapte lacăte, semn că era din cale-afară de prins într-un brainstorming sau sex-storming. Îngrijorată şi generoasă, l-a mai sunat de 108 ori, în timp ce pizza i se sleia tristă în farfurie. Iar robotul, la fel de generos, i-a explicat că abonatul este în afara ariei de acoperire sau în afara hainelor personale. Vă rugăm reven