Când văd ce se întâmplă în România, cu ruperea PDL-ului și mesajul de adio al lui Traian Basescu, îmi și imaginez ecranele de televiziune îngălbenite de breaking news-uri și exclusivități mai mult sau mai puțin exclusive și nu știu pe cine mai interesează actualitatea de la salonul de carte. Continui totuși jurnalul, dupa o zi care, ca și la congresul PDL, a fost plină, chiar dacă altfel.
La ora zece, în jurul salonului era deja plin de lume. Sute de persoane stăteau la coadă ca să intre. Și, într-adevăr, a fost extrem de aglomerat. Toate standurile erau copleșite, pe alei era îmbulzeală, înghesuiți unii în alții oamenii nici nu puteau să răsfoiască unele cărți, garduri de protecție metalice erau așezate la standurile unde urmau să vină scriitori cunoscuți ca să dea dedicații. La un moment dat, mă gândeam că visul bibliotecii riscă să se transforme în coșmar.
Fiind mai mult în studioul RFI, nu am apucat să văd ce se întâmplă prea mult la standul românesc, dar, de fiecare dată când treceam pe acolo, vedeam că e lume multă. Dezbaterile păreau animate, chiar dacă nu se auzea prea bine. Printre vizitatorii „speciali” ai salonului i-am remarcat pe Jack Lang, fost ministru al culturii și... Manuel Valls, actualul ministru de interne, cel care se face deseori remarcat în presa franceză din cauza acțiunilor de expulzare a romilor români. A stat câteva minute, nu știu dacă a cumpărat vreo carte, dar, oricum, e bine că a trecut pe acolo.
În studioul RFI – emisiune dupa emisiune. Am început la 11 cu o discuție despre traducerile din literatura română, la care au participat numai oameni interesanți. Marily Le Nir, care l-a tradus recent pe Dinu Pillat, spune că limba româna e „limba sufletului ei”, dar recunoaște și că scriitorii români sunt cam... stufoși. După pagini de narațiune și acțiune urmează alte pagini de monolog interior... „unii cititori prefe
