În scandalul generat de vinderea la fier vechi cu 21,5 milioane de lei a Centralei Electrice de Termoficare Iaşi a mai rămas un singur "actor" vocal - Primăria Iaşi, care face plângeri penale şi adrese la instituţii ale statului. Acuzaţii refuză să se apere.

Afacerea vânzării Centralei Electrice de Termoficare a Iaşiului, ultimul colos industrial al Iaşiului, către o firmă de apartament din Bucureşti naşte tot mai multe întrebări, la care oamenii-cheie implicaţi sunt de negăsit pentru a răspunde.

Pentru a putea înţelege situaţia absurdă în care a ajuns CET Iaşi este necesară o sinteză a evenimentelor petrecute în jurul societăţii în ultimii doi.

CET SA Iaşi a intrat în incapacitate de plată la mijlocul anului 2011, iar principalul furnizor de gaz metan a sistat livrarea. Concomitent, activitatea centralei a fost blocată de sechestrele puse pe conturi de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Rezervele Statului.

La scurt timp, în noiembrie 2011, Consiliul Local Iaşi, acţionar majoritar la CET, a cedat serviciul de termoficare unui operator privat, reprezentat de firma franceză Dalkia. Contractul între cele două părţi conţine multe date ţinute la secret. Înţelegerea de bază spune că firma Dalkia este responsabilă de achiziţia combustibilului pentru furnizarea agentului termic, administrarea patrimoniului centralei şi încheierea de contracte cu angajaţii CET. De cealaltă parte, Primăria Iaşi trebuie să realizeze toate plăţile către furnizori, să emită facturi şi să facă încasările.

Anexă secretă la o licitaţie cu un singur "jucător"

Pasul următor a fost făcut de Primăria Iaşi în aprilie 2012, când Tribunalul Sindic a aprobat cererea de intrare în insolvenţă a CET Iaşi, cu datorii totale cifrate la 580 de milioane de lei. Administrarea insolvenţei a fost preluată de Societatea „Management Reorganizare Lichidare Iasi SPRL”,