13-14 septembrie 1989 sunt zilele în care Nicolae Ceuşescu a vizitat pentru ultima oară Iaşiul, într-o atmosferă extrem de tensionată, generată de cursul evenimentelor din ţările Europei de Est.
Iaşiul a fost ales în septembrie 1989 de către cuplul dictatorial pentru inaugurarea anului şcolar. Istoricii şi contemporanii evenimentului sunt de părere că apartatul de partid a gândit vizita la Iaşi ca o tentativă disperată de a spăla imaginea Ceauşeştilor.
Urma, în noiembrie 1989, Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist, iar relaţiile dintre Nicolae Ceauşescu şi Mihail Gorbaciov, liderul URSS, se răciseră până la un prag fără precedent. Strategii politici ai regimului au văzut Moldova, ca o zonă aflată, pe de o parte, ceva mai departe de "vântul" libertăţii care sufla dinspre Vest şi, pe de altă parte, un punct de intrare al "invadatorilor", agenţi de influenţă sovietici, despre care existau informaţii că se infiltraseră deja în România. De altfel, discursurile lui Nicolae Ceauşescu la Iaşi au fost presărate deseori cu sintagma "neamestecul în trebile interne".
Activul de partid de la Iaşi, condus de Maria Ghiţulică, ultimul prim-secretar comunist al judeţului, a mobilizat cu arcanul mii de oameni din întreprinderi, universităţi şi comune, într-un miting de o amploare fără precedent, în cursul căruia Ceauşescu dorea să-şi recâştige statutul de "tătuc" incontenstabil al patriei.
Cu toate acestea, Securitatea locală, condusă de Constantin Ciurlău, a raportat la Bucureşti înainte de vizită că nemulţmurile populare au ajuns la un nivel periculos. "Nu s-a întâmplat nimic deosebit odată cu ultima vizită la Iaşi a lui Ceauşescu. Singurul lucru care a fost sesizat a fost că lumea era foarte nemulţumită. Noi am informat treaba asta şi am spus cui trebuia să lase lumea să dea scrisori, ca să nu se producă busculade. S-au dat atunci zeci de scrisori
