Parlamentul cipriot a aprobat noi măsuri pentru controlul capitalului şi restructurarea băncilor, parte a eforturilor de a întruni condiţiile statelor din zona euro pentru un pachet de împrumuturi externe, potrivit Bloomberg.

După o zi de negocieri susţinute cu oficialii internaţionali aflaţi la Nicosia, Parlamentul a votat, vineri seara, nouă legi.

Preşedintele cipriot, Nicos Anastasiades, încearcă să pună capăt impasului în care Cipru s-a aflat săptămâna aceasta şi care începe să ameninţe chiar statutul de membru al zonei euro.

Banca Centrală Europeană a dat termen până luni Ciprului să ajungă la un acord cu UE şi FMI, în caz contrat urmând să oprească accesul băncilor locale la mecanismul de lichiditate de urgenţă al instituţiei.

Miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro se vor întâlni, probabil, duminică pentru a discuta ultimele propuneri din partea Ciprului, notează Bloomberg, potrivit Mediafax.

Cipru a intrat puternic în atenţia internaţională după ce liderii europeni au cerut ţării, la sfârşitul săptămânii trecute, să taxeze depozitele din bănci. Statul cipriot trebuie să obţină din surse proprii fonduri de 5,8 miliarde de euro pentru a debloca împrumuturi de 10 miliarde de euro din partea zonei euro. Banii sunt necesari stabilizării finanţelor statului şi sprijinirii sectorului bancar.

Chiar şi după legile adoptate vineri seara, Cipru s-ar putea găsi în situaţia de a nu reuşi să strângă cele 5,8 miliarde de euro cerute de ţările uniunii monetare.

Restructurarea Cyprus Popular Bank (Laiki) ar reduce necesarul de fonduri la 3,5 miliarde de euro, a declarat Averof Neofytou, vicepreşedinte al Disy, cel mai mare partid aflat la guvernare.

Deponenţii Cyprus Popular Bank cu peste 100.000 de euro în cont vor înregistra pierderi, a spus acesta.

"Vor fi nevoiţi să aştepte mulţi ani înainte de a vedea cât vor p