Dacă Dragnea ar fi trecut azi pe la Romexpo, probabil ar fi strigat: "N-am zis, mă, că după ce-i punem să voteze, îi duceam pe morți înapoi la cimitir? Ce-i cu ăștia aici?" Și mirarea sa ar fi fost sinceră. Azi la Romexpo au fost cinci mii și ceva de morți.
În sală se aflau oameni care, acum cîteva zile, cînd s-a anunțat tăierea banilor din băncile cipriote, au încercat aceeași nedreptate pe care au simțit-o profesorii și pensionarii în 2010. Sînt banii mei pentru care am trudit atît!
Pe scenă mai toți marii pedeliști. Și-au început să vorbească.
Cînd le iei aura puterii și-o arunci așa cum ai arunca un cerc de frisbee, cînd vor să se convingă unii pe alții fără a mai avea fonduri de la buget, cînd vor să fie puternici fără a mai avea puterea, sînt toți niște Pinalti. Toți.
Bîlbîiți, împiedicați, cu efuziuni și solidarități născute din ridicarea vocii, mă mir că nu au adormit pe scenă în timp ce vorbeau.
Udrea - țipa și se ruga de cei din sală s-o creadă pe cuvînt că ea e numai bună să se bată cu Ponta, cu Antonescu, cu Voiculescu. Pedeliștii se uitau și, din ce mai auziseră și ei, și-au amintit că doamna ține, într-adevăr, la tăvăleală.
Blaga - și-a jucat cartea băiatului cu cîrca. A ridicat și el vocea, a încercat niște glumițe, dar a făcut-o ca femeile cînd spun bancuri, a început cu poanta, a vrut să dea un semnal de putere fața luîndu-i superba culoare a moțului de curcan. Ce-a spus? A psus că e nevoie de unitate, de muncă, el , a fost alături la greu, alții nu. Mă rog, cam ce spun oamenii cînd vorbesc despre nimic.
Dar vedeta zilei a fost doamna Macovei. De departe. Alături de tinerii intelectuali reformiști, ea și-a jucat pînă la capăt cartea de justițiară. I-a spus Elenei Udrea că împreună cu soțul, Cocoș, au făcut afaceri imobiliare în București prin trafic de influență și corupție, că a construit
