Mai multe perspective pentru dezvoltare, mai multe opţiuni de carieră şi o viaţă mai bună. Asta caută tinerii studenţi din Timişoara care aleg să îşi facă studiile în străinătate. Experienţa acumulată la masterate sau studii doctorale în ţări din Europa sau continentul american creează astfel o nouă generaţie de specialişti, mai deschişi spre schimbare şi mai dispuşi să se adapteze la diverse condiţii. Asta presupune însă sacrificii, mai ales financiare.
Ramona Radu este o tânără de 21 de ani care a terminat primul an de facultate la ASE Bucureşti, dar visa încă din liceu să studieze în străinătate, şi nu la orice universitate, ci la Sorbona. I-a plăcut limba franceză, pe care a învăţat să o vorbească la un nivel avansat, un avantaj în plus pentru ca visul să i se împlinească. Pentru început a plecat în Franţa cu o bursă Erasmus, dar între timp şi-a depus candidatura la Sorbona, la Ştiinţe Politice, şi spre bucuria ei a fost admisă. Ramona spune că sistemul de studiu este mult mai diferit faţă de cel de la noi din ţară, “la Sorbona este mai greu. De exemplu, dacă primesc o temă, nu am cum să aflu informaţiile necesare ca să o realizez de pe Internet, ci sunt nevoită să îmi petrec destul de mult timp la bibliotecă. Sistemul de studiu este bazat pe mult mai multă cercetare, fiecare temă este personalizată. Ultimul proiect l-am finalizat în aproape trei săptămâni”. Mai mult, temele nu pot fi prezentate la curs în Power Point şi destul de des studenţii de la Sorbona primesc controale scrise. Dar tânără nu se plânge, îi place tot ce învaţă şi vrea să termine şi masteratul în Franţa. Însă, nu s-a gândit niciodată să rămână definitiv acolo.
Ramona povesteşte că taxele de şcolarizare sunt mai mici decât la Bucureşti. Acestea se ridică la 400 de euro pe an şi includ şi o taxă de securitate socială, adică o asigurare medicală care acoperă aproximativ 60 % din co