Grecia, una dintre cele mai frumoase ţări ale continentului în localităţile fostului judeţ Putna aproape jumătate de mileniu grecii au fost o prezenţă constantă după căderea Constantinopolului, devenind în timp un important factor economic, social, cultural şi religios

Poporul care a dat cei mai cunoscuţi filosofi, artişti şi poeţi din istoria Europei sărbătoreşte astăzi Ziua Naţională. O ţară cu o civilizaţie de mii de ani, în care istoria se îngemănează cu mitologia, iar zeii se iubeau cu fiicele Evei, a reuşit să depăşească toate obstacolele şi să renască în primii ani ai secolului XIX din propria-i cenuşă. Aşa a început lupta pentru independenţă a Greciei în 1821 ca o Bună Vestire pentru comunităţile greceşti aflate sub turci sau în diasporă prin toate ţările din Balcani. Vestea cea bună a luptei s-a încheiat în 1828 când Grecii au redevenit stăpâni pe destinul lor, deschizând drumul celorlalte naţiuni europene pentru ieşirea din robia otmană. De atunci şi până astăzi grecii de pretutindeni, de Buna Vestire, sărbătoresc Ziua Naţională. Noi, vrâncenii, uităm că în localităţile noastre aproape jumătate de mileniu grecii au fost o prezenţă constantă după căderea Constantinopolului în 1453, când mari familii elene s-au stabilit în Pricipate şi au fondat familii boiereşti celebre, dintre care unele au ajuns la domnie. A urmat perioada fanariotă când grecii din Fanar au fost puşi de turci să conducă Moldova şi Munteania, iar egumenii greci au luat în stăpânire mai bine de jumătate din aşezămintele monahale româneşti, transformându-le în filiale ale mănăstirilor din Muntele Athos. A fost şi perioada cea mai controversată din relaţiile româno-elene, dar nu trebuie să uităm că primele şcoli domneşti din Principate au avut ca dascăli, profesori greci şi unii din egumenii greci din Vrancea au fost oameni de cultură şi au refăcut aşezămintele monahale cum a fost cazul