Punct şi de la capăt: cu Vasile Botnaru şi invitaţii săi, Maria Şleahtiţchi, profesor universitar şi critic literar, şi scriitorul, editorul şi traducătorul Emilian Galaicu-Păun.

Mai întâi a fost Cuvântul. Şi abia după a fost Mercedes-ul, mandatul de deputat şi puşca de vânătoare. Dar după a fost şi pana de gâscă, pusă în slujba cuvântului, dar şi televizorul, telefonul mobil, şi căştile, care complotează împotriva cuvântului. Să nu uităm de acest lucru, atunci când avem posibilitatea să alegem între o carte şi telecomandă. Astăzi vom discuta despre rolul cuvântului moştenit de la marii înaintaşi, în edificarea personalităţii, în condiţiile de astăzi ale societăţii de consum.

Aşadar, în studioul de la Chişinău al Europei Libere se află Maria Şleahtiţchi, profesor universitar şi critic literar, şi scriitorul, editorul şi traducătorul Emilian Galaicu-Păun, autorul rubricii Cartea la pachet de la Europa Liberă.

Europa Liberă: Pornind de la poezia foarte sofisticată în aparenţă sau, dimpotrivă, în aparenţă foarte democratică şi accesibilă a lui Eminescu (unora li se pare chiar se pot tipări pe burtă cu Eminescu), dar, pe măsură ce intră conştiincios în textele lui Eminescu, îşi dau seama cât de profani sunt sau suntem, mă refer la mine, şi cât de istovitoare poate fi munca aceasta de a-l înţelege pe Eminescu.

Maria Şleahtiţchi: „Absolut. Este absolut exact termenul „istovitoare”.

​​Europa Liberă: Vreau să vorbim astăzi despre literatură în ansamblu, fiind o balenă a culturii naţionale pe care a sărbătorit-o, nu ştiu dacă toată suflarea moldovenească-românească din Republica Moldova, dar, cel puţin, creatorii de cultură naţională au consemnat această zi. Şi zic literatura totuşi este un pilon foarte important şi vizibil, poate din cauză că acţionează pe cont propriu şi poate să supravieţuiască. Din cauza aceasta