Intelectualii şi creatorii, îndeosebi scriitorii au focalizat studiul ,,epocii Ceauşescu” pe orientarea ,,revoluţionară” a literaturii şi artei din vara lui 1971. Secretarul general a decis însă atunci intrarea tuturor cetăţenilor în utopia întronării comunismului în România prin muncă voluntară.

După ce le-a povestit demnitarilor din Comitetul Executiv despre vizita de trei săptămâni în ţările asiatice, la 28 iunie 1971 Ceauşescu a convocat o teleconferinţă cu primii secretari ai judeţenelor de partid.

Polcovnicii partidului scoşi la raport de secretarul general

Relaţiile cu aceşti subalterni nu mai semănau însă întâlnirilor de lucru din primii doi ani de putere. Aliniaţi ca-n front la supliciul periodic al teleconferinţelor, i se adresau lui Ceauşescu cu ,,permiteţi”, ,,stimate” sau ,,iubite tovarăşe secretar general”. La o anumită zi şi oră din săptămână, uneori convocate intempestiv, aceste teleconferinţe adunau împrejurul primilor secretari pe toţi componenenţii birourilor judeţene de partid, echivalentul în teritoriu al Secretariatului Comitetului Central. Înarmaţi cu rapoarte pregătite din vreme de către subalternii lor, prim-secretarii judeţeni aşteptau gata să noteze ,,indicaţiile” şi ,,orientările” secretarului general, cum erau numite poruncile şi opiniile lui Ceauşescu.

Polcovnicii partidului îşi începeau raportul complimentându-şi generalul pentru succesele repurtate peste hotare. Capul conducerii de partid şi de stat în judeţul Covasna, fostul dulgher Kiraly Carol, instruit şi el la înalta Şcoală Centrală a Consomolului din Moscova, îl gratula astfel pe Ceauşescu în iunie 1971: ,,Oamenii muncii de pe aceste meleaguri au primit cu deosebită satisfacţie rezultatele acestei vizite şi sunt mândri de munca laborioasă depusă de dv. Vă exprimăm pentru toate acestea mulţumirile noastre”.

Cu toate forţele pe frontul re