Locuitorii din Roman și, în general, din colegiul în care a candidat Elena Udrea în decembrie trecut habar n-au cât de aproape au fost de un atac nuclear. Dacă față de niște oameni care au fost lângă el, l-au apărat, au mințit pentru el, au furat pentru el, l-au slugărit și l-au divinizat, președintele a reacționat atât de tranșant pentru că n-au ales-o pe Elena Udrea, imaginați-vă ce le-ar fi făcut unora pe care nici nu-i cunoaște și de care oricum îl doare-n cur.

Istoria ne-a lăsat multiple exemple de bărbați care au dat cu piciorul în șiștarul plin de dragul unei singure femei. Dar dincolo de câteva urâte pline de coșuri care mai sughiță și acum romantic în batistă la gândul că Adam a renunțat la grădina Raiului de dragul Evei, nimeni nu-i consideră pe respectivii niște mari oameni de stat. Sâmbătă seară, așa cum Paris și-a târât poporul spre piere, așa cum Lancelot și Tristan și-au înșelat suveranii, Traian Băsescu și-a luat partidul mamă de mânuță și l-a aruncat în prăpastie, de dragul blondei. Tot de dragul ei mai sacrificase anterior interesele țării, rupând o alianță politică legitimă pentru a o înlocui cu haosul ultimilor 6 ani. Tot de dragul ei sacrificase guverne. De dragul ei România mai suferă și acum la capitolul atragerii de fonduri europene, îndelung fraudate în perioada de maximă dezvoltare și turism. Dacă nici asta nu-i dragoste curată, atunci naiba mai știe cum se poate numi. Cum n-avem pretenți și nici măcar nu ne așteptăm ca moartea tinerilor îndrăgostiți să restabilească pacea între familiile Montague și Capulet, avem totuși o singură speranță: că Traian Băsescu va fi măcar pentru o singură dată bărbat și-și va da iubirea pe față, asumându-și-o. Chiar dacă asta va însemna să fie luat din nou peste picior de colegii din PPE, care-i vor spune că cea pentru care a divorțat Sarkozy era, măcar, o femeie frumoasă.

Locuitorii