Staţiunea balneară din Bărăgan a fost pe vremuri locul de relaxare şi petrecere a timpului liber pentru mii de pionieri, UTC-işti şi ASC-işti din toată ţara.

Istoria nămolului de la Amara

Istoria staţiunii Amara începe undeva aproape de sfârşitul secoulului XIX, mai exact în anul 1892. La acea dată, autorităţile judeţene au decis să înfiinţeze un serviciu al băilor, însărcinat cu exploatarea instalaţiilor de băi calde.

Patru ani mai târziu în 1896, Amara era folosită amplu de populaţie, sezonier. Documentele timpului reţin ca bilanţ al unui sezon de cură un numar de 452 de bolnavi si 3200 de băi.

Totul datorită nămolului sapropelic care se găseşte pe fundul lacului şi ale căror efecte curative au vindecat mii de oameni.

Perioada de glorie a staţiunii şi lacului Amara se regăseşte în anii comunismului. Era cel mai plăcut mod de relaxare pentru pioneri, UTC-iştii şi ASC-iştii din acele timpuri.

În cadrul staţiunii funcţiona şi tabăra „Pavilioane“ acolo unde an, de anpeste 3500 de elevi din toată ţara veneau să se bucure de soare în inima Bărăganului.

„Altele erau vremurile atunci. Veneau copii din toate colţurile ţării să îşi petreacă vacanţa de vară în tabăra noastră de la Amara. Se simţeau foarte bine şi reveneau mereu cu plăcere“ declară Grigore Zamfirache, fostul director al taberei din Amara.

Amara astăzi

Prin sprijinul şi interesul autortităţilor locale, staţiunea Amara cât şi tabăra pavilioane au intrat într-un amplu proces de modernizare.

Prin intermediul fondurilor europene, în cadrul staţiunii au fost refăcute aleile, reabilitate plajele şi montate băncuţe şi locuri de joacă pentru copii. De asemenea, în inima staţiunii a fost inaugurat un parc dendrologic imens de peste 64 de hectare, în care se regăsesc peste 60 de specii de plante specifice Bărăganului