Parcul National Retezat, primul de acest fel din istoria României, împlineste 78 de ani de la înfiintare.
Parcul National Retezat, obiectiv foarte important pentru întreaga planetã, initial avea o suprafatã de 100 de kilometri pãtrati, în arealul sãu fiind incluse pãduri semivirgine, peisaje alpine, cãldãri si lacuri glaciare, pãsuni si specii valoroase de plante si animale. Demersurile pentru înfiintarea PNR au fost fãcute, încã din 1923, de savantul Emil Racovitã si de profesorul Alexandru Borza, directorul Grãdinii Botanice din Cluj-Napoca. Din anul 1979, Retezatul este declarat Rezervatie a Biosferei, pe o suprafatã de 20.000 de hectare, de cãtre Comitetul Unesco, la sesiunea Consiliului International de Coordonare a Programului Om-Biosferã, ce a avut loc la Paris. Actuala suprafatã a Parcului National Retezat, de 38.047 hectare, a fost stabilitã prin lege de Parlamentul României, în anul 2000.
„Retezatul este renumit prin diversitatea floristicã, adãpostind în jur de 1186 specii de plante superioare, dintre care peste 260 specii endemice si rare, care trãiesc numai aici. Dintre acestea, în zona alpinã, pot fi admirate 5 specii de gentianã, precum si floarea de colt. Jneapãnul – specie protejatã în România – apãrã pantele abrupte ale Retezatului, iar zâmbrul /cel mai vechi arbore conifer apare în grupe mai mari si mai compacte decât în alte masive”, spuneau reprezentantii PNR.
Retezatul numãrã peste 80 de lacuri, între care Bucura- cu o suprafatã de 8,86 hectare – este cel mai întins dintre ele, iar Zãnoaga are cea mai mare adâncime, 29 de metri. În prezent, pãdurile din Retezat apartin în cea mai mare parte statului român, fiind administrate de Regia Nationalã a Pãdurilor, prin Directia Silvicã Deva-Ocoalele Silvice Retezat, Pui si Lupeni. O micã parte din fondul forestier apartine unor composesorate. Pajistile din Retezat au fost date de cãt
