La nord de Cisiordania, bariera de securitate conduce spre Iordania. Către sud, aceasta pleacă de la Ierusalim urmărind „linia verde”, linia de separare dintre cisiordania și Israel. Plecând de la localitatea Oum al-Fam, bariera nu mai urmează linia verde.
Ea pătrunde în interriorul Cisiordaniei pentru a separa trei coloniii evreieşti de teritoriile palestiniene. Acest traseu, practic, blochează un grup de zece sate palestiniene, unde locuiesc, circa 5200 de persoane – între acest nou zid de la est şi linia verde la vest. Sătenii nu pot merge în Israel trecând peste linia verde, acum, nu mai pot merge la ei în Cisiordania, fiind blocați într-o zonă fără drepturi. Mai la sud, pentru că cele două colonii Alfe Menashe şi Zufin se regăsesc de partea Israelului, orăşelul Qualgilya – 40.000 de locuitori – este înconjurat de trei ziduri de apărare, de beton, construite în nordul, în vestul şi în sudul acestei aşezări.
Teritoriul în inima conflictului
Pentru Israel, consecințele negative ale unei dezangajări militare în Gaza, par superioare preţului moral şi financiar plătit pentru evacuarea a 7000 de colonişti care locuiesc acolo. Pentru că Fâşia Gaza şi-a pierdut valoarea strategică în faţa Egiptului, ea reprezintă o valoare de negociere cu palestinienii şi o greutate financiară pentru armată în rolul său de protector al coloniştilor.
Configuraţia este diferită pentru Cisiordania. Acest teritoriu care conservă valoarea sa simbolică – rămâne pentru Eretz-Israel teritoriul Iudeii şi Samariei şi, totodată, atuuri strategice. Numărul şi importanţa colonilor face mai dificilă dărâmarea . În sfârşit, cei însărcinaţi să reflecteze asupra securităţii Israelului lasă, poate, acest teritoriu să treacă sub suveranitatea palestiniană, dar nu autorizază militarizaea sa.
O privire de perspectivă aruncată spre viitor poate să ne conducă cu
