Pe 25 martie, credinciosii ortodocsi prãznuiesc Buna Vestire, prima dintre cele patru mari sãrbãtori închinate Maicii Domnului, pe parcursul unui an bisericesc. În traditia popularã, ziua este încãrcatã de simboluri si traditii.

De Buna Vestire, crestinii celebreazã ziua în care Arhangherul Gavriil i-a vestit Maicii Domnului cã-l va naste pe fiul lui Dumnezeu. În calendarul popular, Buna Vestire poartã numele de Blagovestenia sau Ziua Cucului. Se spune cã, în aceastã zi, cucul, pasãrea care vesteste lucruri importante în viata oamenilor, cântã pentru prima datã în acest an. Cântecul lui va rãsuna pânã la sãrbãtoarea Sfântului Apostol Petru. Cel care ascultã astãzi cântecul cucului nu trebuie sã fie supãrat, flãmând si trebuie sã aibã bani în buzunar. În Bucovina si în multe zone din Muntenia, unele femei se scoalã dis de dimineatã, fac foc în ogradã si pun în fata usii pâine, sare si apã; când apa s-a mai încãlzit, se lasã în acelasi vas, pentru ca îngerii sã-si potoleascã setea. În schimb, pâinea si sarea se dau de pomanã unui sãrac, cu convingerea cã aceastã traditie va aduce spor si sãnãtate în acea gospodãrie. În Transilvania, se mai pãstreazã un vechi obicei. De seara, se pregãtesc câteva obiecte rituale: o oalã cu jar, tãmâie, clopotei si chibrituri. Cel care se scoalã primul în acea familie iese din casã, pune tãmâie peste jar si înconjoarã clãdirea de trei ori; apoi, afumã vitele, pomii, fãcând zgomot cu clopoteii. Se spune cã ritualul îsi propune sã alunge paguba, energiile negative si bolile din perimetrul acelei gospodãrii. Din ziua Bunei Vestiri, femeile din zona ruralã adunã vreascuri din pãdure pe care le pãstreazã pentru ritualul din Joia Mare. Este un alt obicei, respectat din mosi-strãmosi, cu efecte benefice privind pãstrarea energiilor pozitive în casele celor care-l pun în practicã. De Buna Vestire, apicultorii scot stupii afarã, dar si