• pe 25 martie îsi sărbătoresc hramul mănăstirile Durău si Bisericani, precum si cîteva schituri din judet • • sărbătoarea marchează momentul vestirii nasterii Mîntuitorului, moment crucial în istoria crestinătătii • O multime de pelerini, inclusiv din judetele vecine si din alte colturi ale tării, si-au îndreptat pasii spre Mănăstirea Durău, pentru a lua parte astăzi la slujba hramului lăcasului, ca în fiecare an de Buna Vestire, marea sărbătoare crestină de pe 25 martie. Mănăstirea este ridicată în locul unui vechi schit de călugări, existent aici încă de la începutul veacului al XVII-lea. Constructia bisericii actuale, cu hramul Buna Vestire, a început în anul 1830, cu ajutorul unor negustori înstăriti din Piatra Neamt, si s-a încheiat în 1835. În 1859, mănăstirea a fost desfiintată, devenind biserică de mir. După 1989 s-a reînfiintat ca schit pentru călugări, iar din martie 1991 a devenit mănăstire pentru maici, fiind adusă o obste de 20 de călugărite de la Mănăstirea Văratec. „În această zi, Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că va naste în lume pe Fiul lui Dumnezeu, mîntuirea întregii omeniri. Sfintele lăcasuri de cult răsună de cîntarea «Taina cea din veac ascunsă si de îngeri nestiută», cu toate că îngerii au vestit-o patriarhilor, iar sfintii prooroci au descoperit, cu mult timp înainte, prin tainice profetii mesianice, venirea Mîntuitorului pe pămînt. Ceea ce, însă, nici îngerii si nici oamenii nu au stiut, a fost chipul zămislirii lui Dumnezeu din Sfînta Fecioară, minune pe care, din nou, Biserica o adevereste prin cîntarea «Iar minunea nasterii Tale, a o spune limba nu poate»“, a declarat preotul Florin Tuscanu, protopop de Roman. Acesta a mai amintit de reprezentarea Bunei Vestiri în iconografie, lucrări fundamentate pe textul biblic al Evangeliei Sfîntului Luca, ce au o compozitie devenită clasică, Arhanghelul Gavriil si Maica Domnului în di