Cipru a găsit un acord cu partenerii săi din zona euro şi cu FMI, pentru a evita falimentul şi ieşirea din zona euro: închiderea Băncii Populare a Ciprului şi pierderi pentru depunătorii la principala bancă a ţării, neasiguraţi în conformitate cu regulile UE. FMI va lua o decizie privind participarea sa la planul pentru Cipru, în viitoarele săptămâni, a indicat şefa instituţiei, Christine Lagarde.

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Banca Populară a Ciprului (numita Laiki) va fi închisă şi activele sale vor fi împărţite. Ca întotdeauna în acest caz, vorbim despre o triere a activelor sănătoase ale băncii de cele toxice, care vor fi regrupate într-un singur loc, într-o aşa-numită bancă deficitară (a bad bank).

Depunerile de sub o sută de mii de euro (considerate sănătoase) vor fi transferate către Banca Centrală a Ciprului, care nu va fi restructurată.

Chiar şi în lipsa restructurării, însă, vor exista aici pierderi pentru depunătorii mari şi neasiguraţi. Este vorba în principal despre depunătorii ruşi al căror paradis fiscal a fost Cipru până de curând. Depunerile lor (cele de peste o sută de mii de euro) vor fi îngheţate şi vor servi refinanţării sectorului bancar cipriot.

Iată elementele principale ale acordului găsit în noaptea de duminică spre luni la Bruxelles, un acord smuls preşedintelui cipriot, Nicos Anastasiades, după mai bine de şase ore de negocieri. Este vorba aici despre restructurarea sistemului bancar, care va merge împreună cu o consolidare fiscală.

Efectele acordului privind Cipru

Cele două elemente dau acces Ciprului la finanţarea internaţională de zece miliarde de euro, prevăzută să fie adoptată definitiv la sfârşitul lunii aprilie. Condiţia era ca statul cipriot să poată strânge o finanţare internă de 5,8 miliarde de euro, pentru a primi prima tranşă din împrumut în mai. @N_