Preşedinţia egipteană a lansat duminică o "iniţiativă pentru a susţine drepturile şi libertăţile femeilor egiptene" prin intermediul căreia se vor propune legi şi strategii.
Acest anunţ are loc în timp ce Egiptul s-a arătat reticent în faţa unei declaraţii a ONU, care condamna violenţele împotriva femeilor.
Iniţiativa urmăreşte să "identifice" problemele economice, politice şi sociale cu care se confruntă egiptenii şi să propună "o serie de politici, (...) de legi şi de mecanisme" pentru a le remedia, potrivit unui comunicat.
Organismele guvernamentale, spre exemplu Consiliul Naţional al Femeii, asociaţii, profesori universitari, dar şi instituţia sunnită Al-Azhar sau Biserica Coptă au fost invitate să le alăture iniţiativei, care se va întindă pe trei luni.
Hărţuirea femeilor pe stradă, un fenomen cotidian care a degenerat frecvent, în ultimii doi ani, în agresiuni sexuale în grup, în timpul protestelor, reprezintă principalul subiect abordat, a afirmat Omaima Kamel, consiliera preşedintelui Mohamed Morsi pentru situaţia femeilor.
Cu toate acestea, iniţiativa a fost primită cu scepticism.
Cum "poate ea să fie eficientă, dacă însăşi Constituţia ţării marginalizează femeile şi le ignoră drepturile fundamentale?", s-a întrebat activista Mariam Kirollos.
"Din momentul în care Morsi a ajuns la putere, femeile au fost marginalizate în procesul de luare a deciziilor majore şi au fost expuse unor violenţe tot mai mari", a declarat ea.
Potrivit diplomaţilor, Egiptul, la fel ca Iranul şi Rusia, a încercat să îndulcească declaraţia ONU împotriva violenţelor asupra femeilor, adoptată în cele din urmă săptămâna trecută.
Fraţii Musulmani, din rândurile cărora a fost ales preşedintele Morsi, au apreciat că documentul este contrar valorilor islamului şi poate duce la "degradarea completă a societăţii", în cazul în care va f