Astăzi credincioşii ortodocşi şi greco-catolici prăznuiesc Buna-Vestire sau Blagoveştenia, cum mai este numită în popor. Este ,,începutul prăznuirii noastre“ cum spune Troparul pentru că Fecioara smerită şi săracă din Nazaretul Galileii a fost vizitată de Gavriil Arhistrateg mare peste cetele cereşti şi îi spune că prin puterea Duhului Sfînt, şi nu din vrere omenească, va lua în pîntece şi-L va naşte pe Iisus Hristos, împăratul care va îngenunchea moartea şi va surpa puterea celui ce domneşte peste draci. ,,Duhul Sfînt va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri“ i-a spus îngerul. ,,Că la Dumnezeu nimic nu este cu putinţă“ a mai spus el. ,,Iată roaba Domnului.

Fie mie după cuvîntul tău!“ a spus duioasa Maria iar atunci Gavriil a plecat înapoi în ceruri.

Praznicul Bunei Vestiri este foarte vechi şi datează din sec IV-V ca unul dintre cele mai timpurii praznice ale Maicii Domnului. În unele biserici, praznicul se sărbătorea în ajunul Bobotezei iar în Apus la data de 18 decembrie. Sărbătoarea a fost introdusă la început de către Papa Leon al II-lea ca o sărbătoare locală, generalizîndu-se mai târziu. În prima jumătate a secolului al V-lea, după ce Naşterea Domnului a început să fie sărbătorită la 25 decembrie, pentru Bunavestire s-a generalizat data de 25 martie.

Se ştie că încă din secolul IV sau V, s-a zidit la Nazaret o biserică, pe locul unde fusese casa în care Maica Domnului a primit de la înger vestea că va naşte pe dumnezeiescul Prunc.

Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente dintre sărbătorile Maicii Domnului. Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi ar cădea aceasta.

Astăzi în Alba va fi hram va fi la mănăstirile de la Negraia-Pătrângeni, Hăpria şi Cheile Cibului