Piţurcă trebuie păstrat, pare capabil să falimenteze de unul singur regimul Mircea Sandu, la propriu şi la figurat.

Confuzia colectivă, ingenios mascată de un gol în prelungiri cu Ungaria, nu ţine loc de idee de joc. Ideea lipseşte cu desăvîrşire. În locul ei, se propagă cîrpeala, ca stil şi manieră în fotbal. Ungaria a fost într-adevăr “surpriza”, cum o anunţa Mutu, surpriză pentru că n-a trimis în teren zmeii de care ne temeam. O revelaţie pe dos, această selecţionată vecină. Dacă nu ne impunem în faţa unei echipe atît de modeste, atunci problema e la noi, nu la adversari sau la iarba cu bulgări.

“Tricolorii” au suferit de zero coerenţă şi zero mobilizare. Nu numai pentru noi, şi pentru ceilalţi, au trecut vremurile cînd meciurile “naţionalei” aveau rezonanţă măreaţă. Satul global şi fotbalul-industrie au diluat patriotismul low-cost la care obligă tricoul echipei naţionale. În viitor, un viitor îndepărtat, dar nu foarte tare, selecţionatele de seniori vor dispărea cu totul, iar în locul lor vor participa la turneele finale doar selecţionate de tineret. Adică obosiţii de lux din Corsica nu vor mai face implicit act de prezenţă la lot.

Cealaltă jumătate a problemei, lipsa de coerenţă, vine de la selecţioner. El a dat tonul amatorismelor la care s-au dedat “tricolorii” noi şi vechi pe terenul din Budapesta. Bun, aşadar, trebuie schimbat selecţionerul? Nu, nu trebuie! Şi el, şi lotul viziunii sale trebuie păstraţi în formaţie completă. Este singura şansă să se termine cu business-ul autonom de interes privat în care a fost transformată “naţionala”.

În 2008, Federaţia anunţa un profit de 4,2 milioane de euro. În 2009, an de criză, profitul a fost de 3,7 milioane de euro. În 2011, tot an de criză, FRF a scos 13,7 milioane de euro profit. În 2012, Mircea Sandu a anunţat, după perioada de “boom”, un deficit bugetar de 3 milioane de euro. Şi a adău